Ia este este o piesa reprezentativa a folclorului romanesc. Inradacinate intr-un trecut idilic, femeile romanesti continua traditia de a coase bluze taranesti. Cu o broderie lucrata manual, doar o ie poate dura pana la 3 saptamani pentru a fi facuta. Fiecare ie “poarta” o poveste particulara, deoarece exista modele diferite pentru a face aceste bluze, potrivit provinciilor romanesti. Bumbacul si inul sunt in general utilizate, dar modelele florale sunt obisnuite.
In ciuda scaderii numarului de femei romanesti care creeaza aceste piese autentice de arta, frumusetea si brodarea manuala a bluzei taranesti au inspirat mai multi designeri. Unele exemple internationale sunt Tom Ford, Jean Paul Gaultier, dar exista si designeri romani care promoveaza folclorul romanesc in colectiile lor, cum ar fi Adrian Oianu sau Ingrid Vlasov. Designerul francez Philippe Guilet a lansat in 2011 o colectie de haute-couture, inspirata din costumele romanesti, fiind ajutata de mestesugari romani.
In timpul secolului al XX-lea, faimosul pictor francez Henri Matisse a creat o serie de picturi importante care au portretizat femei in bluze romanesti. A inceput sa picteze femei, adica dupa ce a primit un cadou de la Theodor Pallady, pictorul roman si colegul sau de la Ecole des Beaux Arts din Paris.
Cea mai importanta piesa a costumului traditional feminin din Romania este ia. Pastreaza traditia prin ornamentele sale care evidentiaza diferentele de varsta, statut social si evenimente de viata. Exista 3 tipuri de bluze romanesti: cea mai veche – ia “de-a intregul” (o camasa care ajungea pana la glezne), ia si ia cu “platca” (un dreptunghi captusit situat peste umeri – influenta orasului). Primul tip de bluza romaneasca este considerat a fi nascut in cultura Cucuteni (incepand cu secolul al VI-lea i.Hr.).
Folosind inul, canepa, matasea sau bumbacul, partea din fata si spatele fiecaruia poarta numele “stan”, iar partea de jos se numeste “poale”. Modelele florale sunt numeroase si povestesc despre istoria feminitatii. In trecut, femeile casatorite sau cele mai batrane obisnuiau sa poarte culori si modele simple, in timp ce cele mai tinere purtau camasi colorate.
Traditia si frumusetea bluzei romanesti au trecut din generatie in generatie, lasand micul univers al satelor traditionale si orasele invadatoare in toate sferele lor: picturi, fotografie, case de moda, case regale, embleme de feminitate.
Ia reprezinta o parte importanta a costumului traditional romanesc, a carui structura a ramas neschimbata de-a lungul secolelor. Atat pentru femei, cat si pentru barbati, camasa facuta din lana, canepa sau lenjerie este piesa de baza, camasa legata in jurul taliei, cu o centura numita “brau” (mai larga pentru barbati).
Pentru femei, un sort traditional (in limba romana: “catrinta”, “fota” sau “sort”) completeaza costumul traditional de sex feminin. Imbracamintea traditionala pentru barbati include o camasa alba, pantaloni albi, o palarie, o curea, o vesta sau o palton. In regiunile rurale din zilele noastre, barbatii pot fi totusi vazuti purtand palarii de blana, sandale taranesti din piele si pantaloni traditionali (“itari”). Femeile poarta, de obicei, o esarfa de lana tiparita si o palarie traditionala de paie peste ea cand lucreaza in camp in timpul verii.
Bluzele romanesti se gasesc prin numeroase targuri si baze traditionale din intreaga tara, insa recomandarea noastra este ca toate persoanele sa isi indrepte atentia spre Iiana atunci cand au nevoie de o ie nationala. Aici iile sunt de cea mai buna calitate, cusaturile acestora sunt realizate manual de catre femei de la tara.
Iile achizitionate de la Iiana sunt confectionate doar iarna, pentru ca vara femeile de la tara muncesc pe camp si nu cos. Fireste, se pot gasi si ii de o calitate indoielnica in alte magazine, care nu sunt realizate manual, si care cu siguranta nu fac cinste portului popular romanesc.
