Chitara clasica este un instrument care poate sa fie folosit si de catre persoanele dreptace dar si de cele stangace.
De obicei chitaristii utilizeaza mana pe care o folosesc si la scris pentru a ciupi corzile, iar degetele de la cealata mana apasa corzile pe taste rand pe rand ori simultan in scopul de a produce acorduri, iar aceasta activitate va cere o altfel de coordonare mana creier decat cele cu care eram deja obisnuiti.
Aceasta idee este valabila pentru toate instrumentele cu coarde si care au tastiere ca de exemplu cele care apartin familiei viorii si violei, cu o mica diferenta pentru cele care au si arcust pentru ca acolo vorbim despre un set absolut diferit de gesturi pentru mainile care pun corzile in miscare.
Capul se situeaza la extremitatea indepartata de catre un instrumentist al chitarei si este dotat cu chei care prin rotire isi maresc si isi micsoreaza tensiunea ce se aplica pe corzile elastice cu scopul de a putea acorda respectivul instrument.
La chitara clasica ele sunt puse cate trei pe cate doua randuri de o parte si de cealalta a capului iar aceasta configuratie se va regasi si la chitarile electrice sau cel putin la unele dintre ele. Cheile se pot dispune si in linie.
Sunt si alte moduri prin care puteti sa aranjati mecanismul de acordare si un exemplu in sensul acesta sunt chitarele electrice Steinberger care pentru simplul fapt ca nu au cap au alte dispozitive montate pe corp sau pe punte.
Tastiera ori griful reprezinta o bucata de lemn unde sunt integrate benzi de metal si este partea de sus a gatului. Ea este plata pe chitarile clasice si usor curbata pe latime la chitarele electrice sau acustice.
Curbura de la tastiera este masurata cu raza tastierei care este o raza a unui cerc ipotetic de unde suprafata tastierei este doar un segment. In momentul in care apasati o coarda peste o banda de metal aflata pe tastiera se va scurta si lungimea de vibratie din coarda si se va produce in mod automat si o frecventa ceva mai inalta de sunet.
Tastierele sunt facute cel mai des din lemn de palisandru, din abanos sau artar si uneiri din materiale compozite.
Corpul poate sa aiba si o diversitate de forme si asta din cauza faptului ca nu trebuie sa indeplineasca un rol de a amplifica vibratiile pentru ca amplificarea se face cu componentele electrice, desigur asta se aplica numai in cazul in care aveti o chitara electrica, la cele clasice scopul este de a amplifica sunetele.
La alte tipuri de chitare se pune accent pe doze, acestea fiind componentele care capteaza vibratia coardelor.
Corpul chitarei este facut din lemn. E prevazut ca si chitarile reci care au cordar si inaltator reglabil sa aiba corpul facut la fel. Pe corp se monteaza dozele electromagnetice. Instalatiile electrice sunt in interiorul corpului la chitarele electrice si butoanele de reglaj se afla afara.
De asemenea, pe corp mai exista si mufe pentru a face legatura intre instalatia pe care o are chitara si amplificator.
